Romania sociala online

Ma tot amuz de oameni care se tot dau de ceasul mortii, se mira si dezaproba faptul ca in Romania internetul este folosit mai mult ca instrument de socializare decat de informare, ca studiile arata ca romanii sunt mai mult pe haifaiv si feisbuc decat cautand stiri, informatii si cumparand online.

In primul rand suntem pui in ceea ce priveste utilizarea internetului fata de alte tari. In al doilea rand, nu vad aspectul exclusiv negativ si denigrator. Mie personal mi se pare normal sa fie asa: e in sangele nostru latin! Si dati-mi voie sa va reamintesc un cuvant, 2 care ne definesc si care au fost precursoarele Social Media inca de pe vremea cand fondatorii Facebook nici nu se nascusera: SEZATOAREA fratilor! Claca, hora de duminica, barfa! Ne place sau nu, le avem in gene!

Pai cum sa nu fim sociali pe net cand romanu e amator de petrecut ziua in poarta sa vada cine mai trece pe strada, cu cine, cu ce, cine ce mai face etc. ( si nu ma refer doar la cei din mediul rural!)? Hi5 sau Facebook sunt niste sate virtuale in care putem sa stam la 1000 de porti, vedem cine se mai face cum isi mai schimba statusul sau starea civila, cine cu ce se mai lauda in termeni de excursii, petreceri, masini, haine. Asta e! Astia suntem! Ne place sa ne dam mari in real life si in virtual life. Ce faceau oamenii cand isi luau cal sau caruta? Se dadeau mai intai pe ulitele satului sa vada vecinii! Acum? E la fel, chit ca sunt cai putere si caruta are cercuri de tot felul in fata! Comportamentul e acelasi. Si nici nu se va schimba…pentru ca ne defineste!

Romanu’ e si timid! Nu prea intra el in vorba asa usor cu cei pe care ii considera „mai mari” (indifrent ce inseamna acest „mai mare”) pentru ca romanu se desconsidera si ii e frica sa nu se faca de ras: „Ce-o sa zica daca ma duc si intreb nu stiu ce?”, ” Da’ de ce s-ar uita la mine!?” etc. Pe internet si in comunitatile virtuale lumea e egala (sau aproape)…implicit romanu’ devine viteaz. Si avem nevoie de aceasta vitejie, fie ea si online, pentru a ne mai creste un pic increderea in noi.

Si nu suntem noi singurul popor care o „arde” social media. Brazilia e la fel – ba chiar a acaparat o retea sociala cu totul – Orkut-ul lui Google. Care a mai renuntat sa intre puternic in alte tari tocmai pentru ca a fost invadata de brazilienii vorbareti si barfitori. Spania are Tuenti. Deci nu suntem noi aia nebunii, fraierii care pierdem vremea pe online cu prietenii in loc sa citim stiri! pfff…ce loseri!

Ce-ar fi daca, in loc sa ridicam dezaprobator din spranceana la vederea studiilor, am identifica oportunitatile acestui comportament social in mediul virtual? Cum ar fi: transmiterea de informatii, educarea, mobilizarea, influentarea ( desi poate avea si caracter negativ, pentru ca o alta trasatura a noastra este si faptul ca suntem usor influentabili) si sunt convinsa ca mai sunt si altele!

Partea plina a paharului va spune ceva?!